Pledoarie pentru literatura pentru copii

„Limba noastră-i o comoară…”

(Alexe Mateevici)

Studiul literaturii române este un lucru extrem de important pentru formarea personalității elevilor. Creațiile literare, exprimate într-un limbaj simplu, dau farmec vieții afective a celui care scrie, dar și a celui care citește. „Limba noastră-i o comoară / În adâncuri înfundată, / Un șirag de piatră rară / Pe moșie revărsată”, spunea foarte frumos poetul Alexe Mateevici. Iată de ce considerăm foarte importantă încurajarea tinerelor talente în domeniul literar. Dorim să demonstrăm că, împotriva unui curent de opinie format de mai mult timp, elevii din mediul rural (sau cel puțin o parte dintre ei) au în inima lor acel ceva care dă farmec vieții lor și a celor din jurul lor și că ei pot realiza lucruri frumoase. Dealtfel, să nu uităm expresia care spune că „veșnicia s-a născut la sat”. Să nu uităm, de asemenea, că marea majoritate a personalităților literaturii române s-au născut în lumea mirifică a satului românesc. Tudor Arghezi scria despre orașul București: (…) n-ai dat nici pe Eminescu, nici pe Anton Pann, nici pe Creangă, nici pe Veniamin Costachi, nici pe Cantemir, nici pe Kogălniceanu.” (Tudor Arghezi – „Cu bastonul prin București” – 1936).

Îmi aduc aminte cu dragă inimă de vremurile în care, copil fiind, sorbeam pe nerăsuflate scrierile lui Creangă. Îmi aduc aminte de Humuleștii din care el nu se da dus „cum nu se dă scos ursul din bârlog” și de humuleștenii săi atât de dragi și creionați cu o măiestrie neîntrecută, dar și de „Ozana cea frumos curgătoare și limpede ca cristalul”, de cireșul mătușii Mărioara și cânepa dată palancă la pământ, de teiul cu pupăza lui cu tot, de zilele de vară în care Nică pleca pe furiș de acasă și când mama, tot pe furiș, îi lua țoalele amenințându-l: „-Îi  veni tu acasă, coropcarule …!”, de moș Luca cu zmeii lui de cai, de școala din sat cu tot cu „calubalan”, cu Smărăndița popii și cu bădița Vasile, de smântânitul oalelor, de moș Chiorpec ciubotariul, de popa Oșlobanu, de alte și alte personaje și întâmplări, care mai de care mai poznașe și mai hazlii. Îmi mai aduc aminte și de târgul Pașcanilor, locul natal al neuitatului și marelui Mihail Sadoveanu, de a sa Lizucă și al său Patrocle, de bătrâna răchită care le-a oferit un adăpost temporar, de dragii ei bunici care o iubeau ca pe sufletul lor și de alte întâmplări și pozne ale copilăriei. Iată doar câteva mostre, aș spune esențiale, ale satului românesc oglindite în literatură!

Nimeni nu poate exprima mai frumos aspectele copilăriei decât înșiși copiii. Cu un vocabular de bază, nu foarte bogat, dar expresiv, copiii pot exprima cele mai alese sentimente. Iată de ce ne simțim datori să cultivăm în sufletele lor, încă neatinse de tumultul unei lumi cuprinse de griji, acele sentimente care se regăsesc cu preponderență în lumea mirifică și, într-o anumită măsură, fantastică a satului românesc. Mai ales acum, când foarte mulți își reneagă originile, rădăcinile adânc înfipte în lumea satului. Pentru noi, ca educatori, este o sarcină pe cât de dificilă, pe atât de nobilă și onorantă să aducem mai aproape de sufletul copilului frumusețea satului românesc de odinioară, să cultivăm valorile moral-civice care altădată erau întipărite în sufletul țăranului român, dar pe care acum trebuie să le învățăm din cărți.

În lumina acestor lucruri, la începutul lunii mai, în cadrul disciplinei opționale „Literatura pentru copii” la clasa a treia, am studiat textul literar „Puiul”, de Ioan Alexandru Brătescu-Voinești. La sfârșitul ultimei ore de studiu al textului elevii au avut ca sarcină de realizat acasă o compunere cu titlul „Un copil neastâmpărat”. Am avut surpriza extrem de plăcută ca trei dintre copii să realizeze mici povești, dintre care mi-a plăcut în mod special cea realizată de eleva Geană Nicoleta-Daniela. Se poate crede că, din cauză că au fost realizate ca temă pentru acasă, compunerile realizate nu sunt în totalitate creații ale propriilor lor imaginații. Ei, bine, contrazic cu fermitate pe oricine va crede acest lucru, deoarece în aceste texte se vede clar nota personală a fiecărui copil în parte. Cine vrea să verifice acest lucru, o poate face!

Având în vedere toate aceste lucruri, doresc să continui și în anul școlar următor să îi încurajez pe elevi să-și pună în valoare marele har oferit de Dumnezeu unora dintre ei, acela de a se exprima dezinvolt și de a crea adevărate mici opere literare care oglindesc universul copilăriei prin propria lor imaginație, care uneori este absolut debordantă. Astfel, îmi propun continuarea procesului de creație cu cei care vor fi clasa a IV-a, ca o urmare firească a muncii începute în clasa a III-a, iar în cazul celor care vor fi în clasa a II-a, ca un început al (sper) înfiripării dragostei pentru literatură, în funcție de capacitatea lor intelectuală și imaginativă. Acest lucru mi-l propun spre realizare, în mod firesc, în orele de limba și literatura română, dar și (poate în completarea acestora) în orele alocate disciplinei opționale „LITERATURA PENTRU COPII”, dacă părinții și elevii vor alege această disciplină, către care nu mă feresc să afirm că aș vrea din tot sufletul să îi îndrum. Voi căuta cât voi putea să le insuflu prin aceasta și mândria de a fi român și exploatarea oportunității de a se fi născut la în lumea satului.

De asemenea, având în vedere că în data de 15 iunie, am comemorat 120 de ani de la moartea marelui Eminescu, am crezut potrivit să vă trimit și un eseu omagial cu acest prilej, scris în urmă cu mai mult timp, pe vremea când eu însumi eram elev, dar nepublicat niciodată.

Învățător Dorel Puchea

Școala cu clasele I-IV Siliștea

Articol publicat în revista „Trepte spre lumină”, nr. 1, an VII.

About Dorel Puchea - Biserica „Harul” Lehliu Gară

profesor, 43 de ani, creștin penticostal, îndrăgostit de Dumnezeu, de natură și de profesie
Acest articol a fost publicat în literatură. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s