Scurt istoric al localității Siliștea, jud. Călărași



Siliștea văzută din satelit

Locurile în care trăim, chiar dacă nu sunt atât de încărcate de glorie ca alte meleaguri, totuși poartă însemnele trecerii timpului și a oamenilor. Fiecare palmă de pământ pe care o călcăm, fiecare loc pe unde mergem reprezintă o altă filă de istorie, poate chiar nedescoperită încă.

I. EVENIMENTE ISTORICE IMPORTANTE DESFĂȘURATE ÎN ÎMPREJURIMILE SATULUI SILIȘTEA

    1. Pe teritoriul fostului sat Codreni, care aparținea de comuna Gurbănești, a funcționat un schit (mănăstire) construit în anul 1678, din care s-au păstrat până în urmă cu câțiva ani biserica, turnul, clopotnița, zidul de incintă și ruinele chiliilor. Astăzi toate acestea sunt acoperite de apele Mostiștei.
    2. La intrarea în satul Codreni dinspre satul Preasna s-a descoperit un schelet de mamut.
    3. La movila lui Turcu (în apropiere de fostul sat Gurbăneștii Noi) au fost făcute săpături arheologice sub conducerea lui Dinu Rosetti și a fost descoperit mormântul unei căpetenii getice din secolul V î.Hr.
    4. În satul Valea Presnei s-a descoperit un tezaur monetar datând din secolul V î.Hr., care a fost predat Muzeului Oltenița.

II. SILIȘTEA – ISTORIE, RELIGIE, TRADIȚII ȘI OBICEIURI

    1. Se consideră că satul datează din epoca preistorică
    2. Inițial, satul s-a format în zona pădurii Ciorani.
    3. Descoperirile arheologice din perimetrul Grădiștea Ghergălăi atestă faptul că localitatea datează din perioada neoliticului, în timpul culturii Gumelnița.
    4. Localitatea s-a dezvoltat pe moșia domnitorului Constantin Brâncoveanu, se pare sub numele de Obilești. Mai este menționată și prin secolul XVII în documentele emise de domnitorul Radu Șerban.
    5. În documente brâncovenești din anul 1708 mai sunt amintite și satele învecinate: Gurbănești, Frăsinet.
    6. Pe insula „La Beci” sau „Beciul” și-a construit Brâncoveanu una din casele domnești între anii 1720-1712 și o mare pivniță în care își depozita vinurile din podgoriile din apropiere.
    7. În secolul XVIII existau următoarele localități: Obilești, cătunul de pe valea Cioranilor (Siliștea sau Săliștea) și bordeiele slugilor domnești care se aflau pe teritoriul actual al satului. Spre sfârșitul sec. XVIII în cătunul Siliștea se răspândește ciuma, care omoară mulți oameni.
    8. În urma plecării populației rămase în viață și mutării la est de satul Obilești, se formează un cătun nou, numit Obilești, iar vechea localitate este numită Obileștii Vechi, actualul sat Siliștea.
    9. În timpul războiului ruso-turc de la începutul sec.XIX, în anul 1808 pe teritoriul satului se desfășoară o bătălie între ruși și turci, terminată cu înfrângerea turcilor.
    10. În 1821, sub conducerea lui Chehaia Bei, turcii care veneau dinspre Silistra spre București ca să înfrângă revoluția condusă de Tudor Vladimirescu, fac un popas la Obilești.
    11. Primul preot din sat a fost părintele Ianache Tudorică, adus de prințesa Zoe Brâncoveanu de prin Ialomița în anul 1860.
    12. Principesa Zoe Brâncoveanu a și ctitorit prima biserică din sat, pe temeliile căreia este posibil să se afle clădirea actualei biserici. În fața bisericii se afla cimitirul.
    13. Pe teritoriul localității se află o serie de vestigii arheologice:

a) Movilele din nordul satului, situate pe un aliniament care unește localitățile Valea Argovei, Siliștea și Coțofanca: Obileasca (spre Valea Argovei), Movila lui Buharu (în marginea pădurii Ciorani), Movila cu două cruci (pe Șoplea, în apropiere de Coțofanca).

b) Dealul Beciului.

c) Diferite morminte vechi descoperite din întâmplare în apropierea satului.

  1. În 1908 denumirea comunei Obileștii noi (actual Valea Argovei) se schimbă în Brâncoveni, iar Obileștii Vechi (actual Siliștea) devin, simplu, comuna Obilești.
  2. În primul război mondial au căzut la datorie, apărând patria, 41 de eroi din satul Siliștea (Obilești).
  3. În centrul vechi al satului, la o întretăiere de drumuri, a fost ridicată o cruce din piatră în memoria acestor eroi.
  4. În al doilea război mondial au murit vitejește alți 26 de eroi-martiri din sat.
  5. În 1972 comuna Siliște devine din nou sat, iar primăria, situată mai la vale de școală, intră în paragină.
  6. În general, obiceiurile erau și sunt legate de cele mai importante evenimente din viața omului: naștere, botez, nuntă, moarte.
  7. Mai sunt și obiceiuri legate de diferite sărbători și îndeletniciri: Crăciun, Anul Nou, Mărțișor, Paști etc. exemple: Steaua, Trei crai de la răsărit, Vinorașul, Brezaia, Moșul de Turcă, Capra, Colind de tineri, Șoimelu, Sorcova, Plugușorul, Vasilca, Paparudele etc.

III. ISTORICUL ÎNVĂȚĂMÂNTULUI ÎN SATUL SILIȘTEA

    1. Deși nu există informații în acest sens, se crede că preotul Ianache Tudorică și fiul său, Neagu logofătul, ar fi fost primii învățători ai copiilor din sat. Astfel, în 1863 cetățenii au pus la dispoziția copiilor o „școală” cu două săli de clasă lângă biserică. În anul 1864, când a fost dată legea obligativității învățământului (pe vremea lui Cuza), obileștenii se puteau lăuda cu o școală cum puține sate aveau în acele vremuri.
    2. În 1932, la inițiativa învățătorului Ion Tudorancea, începe construcția noului local al școlii, dat în folosință prin 1935-1936 (aripa veche a actualei clădiri, adică cea în care funcționăm actualmente).
    3. După 1951, pe vremea când școala era condusă de profesorul Nicolae Dobre, localul școlii s-a mărit cu încă trei săli de clasă (aripa care în prezent se află în conservare).
    4. În 1960 Școala cu clasele I-IV devine Școala cu clasele I-VIII, până în anii ̔90.
Anunțuri

Despre Dorel Puchea - Biserica „Harul” Lehliu Gară

profesor, 44 de ani, creștin penticostal, îndrăgostit de Dumnezeu, de natură și de profesie
Acest articol a fost publicat în istorie locală. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Un răspuns la Scurt istoric al localității Siliștea, jud. Călărași

  1. Cristian B. zice:

    BUna ziua,

    si eu sunt mare iubitor de D-zeu si natura si v-as intreba , ca om al locului : se mai vede ceva din fostul schitul Codreni ? sau e acoperit complet de apa ? (am citit intr-un articol ca se mai vede uneori, vara , dupa seceta , o jumatate de turla de sub Mostistea … asa e ? )

    va multumesc,
    numai bine
    Cristian Bararu
    Bucuresti
    (puteti sa-mi raspundeti direct pe mailul meu)

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s