Educator sau simplu cadru didactic?

Primul lucru la care mă gândesc în aceste clipe este că mă bucur tare mult pentru că sunt educator. Iar lucrul acesta a fost făcut prin harul Domnului. Mă bucur că nu sunt doar un simplu cadru didactic. Spun acest lucru pentru că, din păcate, sunt unele cadre didactice care se comportă cu elevii aproape ca stăpânii de sclavi pe plantații, uitând că fiecare elev are personalitatea lui. Este dureros și – în același timp – rușinos pentru cel care se crede educator, dar care este, de fapt, doar un simplu cadru didactic, cel mult… Un cadru didactic care vine la serviciu probabil dintr-o obișnuință devenită rutină, dar care nu se simte în largul lui și care nu consideră școala a doua casă. Poate uneori simt și eu acest lucru, datorat problemelor cotidiene din sistemul de învățământ, dar caut ca atâta vreme cât sunt în școală să-mi creez o atmosferă cât mai familială. De multe ori îmi strâng copiii în brațe ca și cum ar fi copiii mei, de fapt chiar le-am spus părinților că atâta vreme cât sunt la școală ei sunt ca și copiii mei. Probabil că acest lucru se datorează pe de o parte faptului că în familie nu am copii, dar sunt convins că se datorează și faptului că iubesc foarte mult copiii în general. Dealtfel, eu am o vorbă: dacă lucrul pe care-l faci nu-l faci cu dragoste, nu-ți iese!

Trecând la subiect, vreau să fa cunoscut un fapt care pe mine mă frământă și care, se pare, se întinde precum o caracatiță în anumite școli din sistemul de învățământ. Una dintre elevele mele de clasa a IV-a a trebuit să se mute din satul unde lucrez în prezent la o școală de oarecare renume (nu știu dacă și de elită) din București din cauza unor probleme familiale independente de voința familiei. Atunci când a plecat era o elevă de „Bine”, așa cum sunt majoritatea dintre foștii ei colegi de clasă pe care eu i-am preluat chiar din clasa I. Totul bine și frumos, dar eu i-am explicat clar că din momentul în care se va transfera vor urma vremuri foarte grele pentru ea, în sensul că eu credeam că va avea o concurență mult mai acerbă din partea noilor ei colegi de clasă. Nu mă așteptam, însă, să aibă o „concurență” – neloială, spun eu! – chiar din partea învățătoarei care a preluat-o! După începerea anului școlar, însă, când am mai vorbit cu mama acesteia am aflat unele lucruri care efectiv m-au șocat. La o a doua convorbire, doamna respectivă mi-a confirmat, din păcate, din nou aceste lucruri. Iată despre ce este vorba.

Încă de când a ajuns la școala respectivă, eleva despre care vorbim a intrat în „dizgrațiile” noii sale învățătoare. Mai mult decât atât, din câte am înțeles învățătoarea respectivă și-a format un cerc de 5-6 elevi pe care-i favorizează și cu care lucrează în principal. Mai mult decât atât, copilul acesta, care acum se simte efectiv terorizat de această doamnă – vom vedea de ce! – dorește să participe la activitățile din clasă (cunoscând-o foarte bine, nu am motive să mă îndoiesc de acest lucru), dar este sistematic ignorată. Însă problema cea mai gravă, după părerea mea, este faptul că atunci când se enervează doamna respectivă recurge la metode cel puțin ciudate de a-i „potoli” pe elevi. Cum? Aruncă pe fereastră orice obiect pe care îl are în mână în acel moment copilul, țipă la copii și așa mai departe. Și măcar de acest lucru s-ar petrece rar, dar se pare că se repetă destul de des, ducând iremediabil la intimidarea copilului, la timorarea lui, la crearea la acesta a unui complex de inferioritate.

Ceea ce, însă, îmi dă de gândit este următoarea întrebare: cum poate avea acces în sistemul de învățământ o persoană care nu este capabilă să se educe pe ea însăși, mai ales după toate testările psihologice la care sunt supuși educatorii în fiecare an? Cred, însă, că nu voi primi vreun răspuns prea curând la această întrebare…

Iată de ce rămân la ideea că, de multe ori, este o mare diferență între a fi un simplu cadru didactic, nededicat profesiei, și ideea de educator, cu tot ce ea ce implică ea.

Anunțuri

Despre Dorel Puchea - Biserica „Harul” Lehliu Gară

profesor, 44 de ani, creștin penticostal, îndrăgostit de Dumnezeu, de natură și de profesie
Acest articol a fost publicat în cadre didactice, didactic, diverse, educatori, social. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s