Alexandru, „singurul ţigan din sat care ştie carte“, admis la un liceu de renume: „E greu să mergi la şcoală când n-ai bani, însă dacă vrei să te descurci, reuşeşti“

deMădălin Sofronie

Alexandru Paraschiv (15 ani) va merge de la toamnă la cel mai bun liceu din judeţul Călărași. Alexandru Paraschiv (15 ani), un adolescent rom din satul călărăşean Tonea, a demonstrat că se poate să ai succes la învăţătură chiar dacă provii dintr-o comunitate care nu a ştiut niciodată ce înseamnă a ajunge la liceu. Sărac şi îndepărtat de cei din comunitatea sa, el va merge de la toamnă la unul dintre cele mai prestigioase licee din judeţul Călăraşi, Colegiul Naţional „Barbu Ştirbei“. Pe Alexandru Paraschiv îl cunoaşte toată suflarea din Tonea drept „singurul ţigan care ştie carte“, după cum îl descrie o bătrână care locuieşte la câteva străzi distanţă de casa adolescentului. Oamenii din comunitatea romă refuză să vorbească despre performanţele lui şcolare. Cei de-o vârstă cu el se amuză copios dacă-i întrebi cine este, iar cei mari susţin că şi-a pierdut vremea cu cărţile în loc să se pregătească de însurătoare. În curtea casei din Tonea, Alexandru tratează vuietul străzii cu o indiferenţă inocentă. Ochii de culoarea tăciunelui şi tenul măsliniu se înseninează atunci când vine vorba despre cărţi, profesori, lecţii sau manuale. În lumea lui Alexandru, cuvântul „şcoală“ înseamnă responsabilitate şi şansa unui viitor mai bun, pe care vrea să-l ofere lui şi familiei din care provine. „Mie mi-a plăcut şcoala de mic şi tot timpul am considerat-o o şansă care te ajută să te pregăteşti pentru viitor. Discutam şi cu ceilalţi copii şi-i rugam să vină cu mine la ore, însă ei spuneau că vor să rămână acasă“, ne-a povestit Alexandru. Singurul rom din Tonea la liceu De la toamnă, Alexandru Paraschiv va fi singurul reprezentant al comunităţii rome din Tonea care a ajuns vreodată la liceu. După ce a trecut de focurile Evaluării Naţionale, cu media de admitere 8,27, el a intrat la liceul clasat pe primul loc în topul liceelor din judeţul Călăraşi după ultima medie de admitere din acest an, Colegiul Naţional „Barbu Ştirbei“. El şi-a dorit să îmbrăţişeze cariera militară şi a susţinut examenul de admitere la Colegiul Militar „Constantin Brâncoveanu“ din Breaza, însă a fost respins la proba sportivă. Cu toate acestea, rezultatul obţinut de Alexandru în urma repartiţiei computerizate pare incredibil, în condiţiile în care mulţi dintre copiii romi pierd contactul cu şcoala încă din clasele primare. Iar dincolo de cutumele comunităţii rome din care provine, Alexandru a trebuit să ţină piept şi sărăciei. Mergea la şcoală cu pantofii tatălui Lipsurile au reprezentat în permanenţă cea mai mare piedică în calea educaţiei. Condiţia modestă pe care o are Alexandru s-a pus mereu de-a curmezişul în momentul în care, cu ghiozdanul în spate, adolescentul se pregătea să meargă la ore. Atât în clasele primare, cât şi la gimnaziu, la Şcoala Gimnazială Nr. 2 Modelu, Alexandru Paraschiv a făcut eforturi imense pentru a merge mai departe. Fiecare notă de 10, fiecare diplomă obţinută la sfârşitul anilor de studiu au însemnat o luptă pe care a purtat-o din dorinţa de a învăţa şi de cunoaşte lucruri noi. Eforturile pe care le-a depus pentru a merge în fiecare an mai departe i s-au întipărit în minte şi vorbeşte despre ele ca un om mare ce vrea să împărtăşească experienţa vieţii sale şi altora. Alexandru a terminat clasa a VIII-a pe locul I. Cu ochii aproape înlăcrimaţi, îşi aminteşte de momentele în care era nevoit să împrumute pantofii tatălui său pentru a merge la şcoală, kilometrii parcurşi pe jos pentru a ajunge la bibliotecă sau nopţile petrecute la lumina lămpii cu gaz pentru a copia exerciţiile din culegerile împrumutate de la colegi. „Dacă peste glumele făcute de colegi, care-mi spuneau că-s tocilar şi că stau cu ochii în carte, am putut să trec, partea materială a fost tot timpul o problemă. Familia mea nu are posibilitatea să mă ţină la şcoală şi cu greu m-am descurcat. Trebuia să mă rog de câţiva prieteni să mă ajute să caut la calculator informaţii pentru eseuri sau să împrumut culegerile lor pentru că ai mei nu au avut bani să-mi dea să le cumpăr. Este greu atunci când nu ai bani să mergi la şcoală, însă dacă vrei să te descurci, cu siguranţă reuşeşti“, îşi recunoaşte Alexandru condiţia. Dramele din camera de studiu Finalul clasei a VIII-a i-a adus lui Alexandru premiul întâi cu media 9,60. A fost primul pe clasă la învăţătură, întrecându-i pe elevii români, care provin din familii mai înstărite. Mândru de performanţele sale în educaţie, adolescentul scoate dintr-o folie de plastic diploma şi-o ţine strâns la piept. „Am fost foarte bucuros când am fost chemat să-mi iau diploma. Să fii primul pe clasă e o performanţă, pentru un copil rom“, spune adolescentul. Performanţele şcolare ale lui Alexandru s-au realizat în singura cameră încălzită a casei în care locuieşte. O încăpere modestă, care iarna servea drept bucătărie şi dormitor pentru părinţii şi pentru cei trei fraţi mai mici pe care îi are.  Încăperea pare să păstreze şi acum imaginea lui Alexandru stând ghemuit pe canapea înconjurat de cărţi şi caiete, în timp ce fraţii săi se joacă într-un colţ, iar mama amestecă mâncarea care clocoteşte pe plită. „Aici am învăţat eu. Era incomod, însă acestea au fost condiţiile. Am reuşit să ne înţelegem cu toţii şi să nu existe discuţii. Părinţii au înţeles dorinţa mea de a merge la şcoală şi m-au susţinut cât au putut“, mai spune Alexandru. Liceul, marea provocare După toate cele povestite, Alexandru se întreabă deznădăjduit ce se va întâmpla cu el de la toamnă. Aşteaptă cu emoţie să meargă la liceu, însă se gândeşte cu groază la faptul că nevoile unui licean sunt mult mai mari, iar familiei sale îi va fi aproape imposibil să-l susţină. Visează cu ochii deschişi la cei câţiva lei pe care i-ar putea obţine dacă autorităţile i-ar oferi din nou o bursă socială. Figurează pe listele elevilor care ar putea beneficia de un astfel de sprijin, însă banii au fost oferiţi cu greu, până în momentul în care nu i-a mai primit deloc. „Ni s-a spus mereu că nu sunt bani de la primărie pentru aşa ceva. Motiv pentru care am refuzat să-i mai aşteptăm şi ne-am descurcat cum am putut. Acum, la liceu o să fie mai complicat, pentru că pretenţiile sunt mai mari şi cheltuielile sunt la fel de mari. Să sperăm că ne va asculta şi pe noi cineva şi ne va sprijini“, spune Aurelia Paraschiv, mama lui Alexandru.

Citeste mai mult: adev.ro/nset08

Sursa: http://adevarul.ro/locale/slobozia

Anunțuri

Despre Dorel Puchea - Biserica „Harul” Lehliu Gară

profesor, 44 de ani, creștin penticostal, îndrăgostit de Dumnezeu, de natură și de profesie
Acest articol a fost publicat în diverse. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s